Vîntul ameţitor m-a ţinut departe de plimbările prin oraş la care mă gîndeam în timp ce mă apropiam …
Astra Film Fest 2011 (II)
Vîntul ameţitor m-a ţinut departe de plimbările prin oraş la care mă gîndeam în timp ce mă apropiam de Sibiu. Astfel că şi ziua de ieri am petrecut-o în mare măsură în cele două săli de proiecţie ale festivalului. Am căutat în primul rînd filmele româneşti prezente în festival, însă, pentru mine, punctul de maxim interes în a doua zi a festivalului (miercuri, 26 octombrie) a fost prezentarea de seara a ultimului proiect semnat de Leonard Retel Helmrich, Position Among the Stars. Partea a treia a trilogiei sale indoneziene, trilogie începută acum mai bine de zece ani, trilogie în care urmăreşte istoria familiei Sjiamsuddin pe fondul transformărilor politice din Indonezia. … Citeste
Astra Film Fest 2011
Am ajuns în Sibiu la orele amiezii, marţi, 25 octombrie, cînd Regele Mihai sfîrşise deja discursul în Parlament. Titlurile telviziunilor noastre au fost mai apropiate de cinema decît am fi visat vreodată, lucru pe care numai Tom Hooper cred că l-ar fi intuit odată ce a ales The King’s Speech ca titlu pentru pelicula sa. Am sărit din maşină în hotel şi repede în sala John Marshall a Casei de Cultură din Sibiu, gazda festivalului, unde urma să înceapă proiecţia Reginei Maria, filmul lui Sorin Ilieşiu (prezentat în secţiunea Made in Romania). Sala era plină de elevi care întîmpinau cu urale fiecare intertitlu care anunţa un evenment din viaţa Reginei. Dacă în unele cazuri se potrivea entuziasmul lor prefăcut, cel puţin într-un moment a fost destul de ilar: intertitlul anunţa moartea regelui Ferdinand, soţul Mariei, copiii jubilau. … Citeste
Loverboy
Către finalul filmului Veli şi Luca îşi pun rezistenţa la încercare. Ea alege să se prostitueze pentru a-l ajuta să strîngă banii de care ar avea nevoie, el o iubeşte şi trebuie să fie destul de tulburat de situaţie. Pentru a testa modul în care va reacţiona fiecare dintre ei în urma acestei repoziţionări în relaţie, iubiţii organizează un fel de petrecere la care participă colaboratorii lui Luca. Aceştia din urmă dansează lasciv cu Veli – care e şi chelneriţă în barul în care se întîlnesc tinerii. Aici poate fi observată o situaţie standard pentru film. Emoţia nu e prezentă pe ecran, nu simţi că ar exista o mare empatie între actori şi personajele pe care ei trebuie să le încarneze. Lucru cu atît mai evident cu cît autorul poveştii supraexpune ceea ce ar trebui să fie conflictul interior al lui Luca. Reacţia lui nu e suficientă pentru a convinge spectatorul că în sinea sa e o zbatere imensă şi atunci autorul filmului, prin piesa care curge în banda sonoră, întăreşte ceea ce ar trebui să expună Luca. Dintre toate piesele posibile, tinerii dansau pe o manea în care cîntăreţul repeta obsesiv nu te las, nu te las, nu te las. Subtilitatea relatării în Loverboy şi fineţea liniilor psihologice trasate de film nu depăşesc construcţia acestei secvenţe. … Citeste
Principii de viaţă
Emilian Velicanu, interpretat de Vlad Ivanov, e un bărbat sigur pe sine, care ştie ce e viaţa şi ştie şi cum trebuie să o înfrunţi. Privit din exterior pare că a găsit cheia succesului, în măsura în care succesul e acel tip de confort pe care îl visează Occidentul: familie, casă şi tot ce trebuie lîngă casă; aşadar o situaţie materială bună – care, într-o ordine consumeristă, ar aduce automat şi împăcarea sufletească. Un bărbat care ajunge la o astfel de condiţie se poate considera model. Şi, în acest sens, poate gîndi – în relaţie cu apropiaţii săi, cel puţin – că drumul parcurs de el pînă la reuşitele vizibile în viaţa sa ar trebui să fie luat drept exemplu de cei din jur. Viaţa sa ar putea fi pilda vie a unor principii de viaţă sănătoase, fără de care bărbatul în chestiune nu ar fi putut obţine statura pe care o vedem pe ecran. Pe deasupra, se crede şi un tip cool, se agită pe muzică rock (nu şi-a pierdut inocenţa sufletească) şi nu se fereşte să abordeze subiecte sexuale cu fiul său, cel pentru care exemplul său ar trebui să fie grăitor în cel mai înalt grad. … Citeste
Le Quattro Volte
Cea mai celebră persoană care a locuit în actuala regiune Calabria din sudul Italiei e înţeleptul grec Pitagora. Înainte să devină renumit pentru teorema care îi poartă numele, Pitagora era reţinut în relatările urmaşilor săi (Xenophan, Herodot, Platon, Diogene Laertius sau Porfir) ca om cu un mod de viaţă original, în care se împletesc elemente de religie şi de cosmologie care aveau să înfluenţeze gîndirea ulterioară. Credinţa lui Pitagora era că sufletul e nemuritor şi că odată ce omul moare, sufletul său trece în trupul unui animal şi urmează un ciclu de trei mii de ani pînă să revină în alt corp omenesc. Prin transmigraţie, toate fiinţele însufleţite ajung să fie înrudite, iar viaţa se derulează ciclic. … Citeste
Another Year
Una dintre cele mai importante picturi ale epocii realiste e cea în care Gustave Courbet (în deceniul şase al secolului al XIX-lea) picta două prostituate întinse pe o pajişte pe malul Senei (Jeunes femmes sur les berges de la Seine). Într-o perspectivă umană, una lipsită de tendenţiozitate, una în care e evitată judecata morală şi, prin asta, tocmai obiectul artistic e cel care cîştigă respect din punct de vedere al abordării deontologice. Privirea porneşte de la nivelul celor două femei, de la distanţă. Într-un sens minimal, acela de a face spectatorul să accepte propunerea de pe ecran, orice film e un film realist. Însă în dorinţa asta primară de a-l determina pe spectator să asume povestirea de pe ecran, cinematografia e angajată diferit. … Citeste
Transformers: Dark of the Moon
Cel mai proaspăt episod din seria Transformers trebuie văzut. Nu pentru că ar fi un film bun, ci pentru că altfel s-ar putea să nu fii considerat la modă. Ceea ce pierzi odată ce alegi să nu vezi un film precum Transformers: Dark of the Moon e timpul prezent. … Citeste
Incendies
Pe Denis Villeneuve l-am descoperit la TIFF în 2009, cînd a fost prezent în competiţia Shadows cu un scurtmetraj incitant, Next Floor. În care unsprezece persoane se îmbuibau cu mîncăruri alese şi, odată cu schimbarea mîncărurilor, maestrul de ceremonie anunţa trecerea la următorul nivel, moment în care petrecăreţii cădeau cîte un etaj către străfundurile pămîntului. Next Floor e un omagiu şi o replică inteligentă aduse filmului francezo-italian La Grande Bouffe, pe a cărui linie critică la adresa consumerismului se şi înscrie. Next Floor e o metaforă à la Ferreri şi Greenaway, o metaforă în care e vizat spiritul hulpav al occidentalului hrănit cu publicitate şi robotizat de un sistem care îi vinde visul împlinirii sociale ambalat în celofan Chupa Chups. … Citeste
Never Let Me Go
Mark Romanek este un cunoscut autor britanic de videoclipuri, care a colaborat cu REM, Madonna, David Bowie sau Red Hot Chili Peppers. În 2010 a debudat în cinematografie cu Never Let Me Go, o adaptare a best-seller-ului omonim al lui Kazuo Ishiguro, britanicul de origine japoneză care a scris şi The Remains of the Day. … Citeste
Dacă bobul nu moare
Cu toate că am văzut filmul recent al lui Sinişa Dragin în cadrul TIFF 2011, m-am gîndit să mă opresc asupra lui într-un text separat de relatările de festival, pentru că ar fi destul de multe de spus. După proiecţia lui Loverboy credeam că se va fi sfîrşit porţia de filme în care – odată ce lipseşte coerenţa stilistică şi narativă – şocul (gratuit) rămîne singurul artificiu prin care se pot face remarcate. La nici douăzeci şi patru de ore de la vizionarea lui Loverboy, aveam să văd o grozăvie şi mai mare. Creaţia lui Sinişa Dragin, Dacă bobul nu moare. … Citeste
Unclee Boonmee Who Can Recall His Past Lives
În anul 2009, Apichatpong Weerasethakul a realizat un scurtmetraj, A Letter to Uncle Boonmee, în care întreprinde o investigaţie în nord-estul Thailandei. Scurtmetrajul este parte a unui proiect prin intermediul căruia cineastul dorea să observe ce urmări au avut violenţele pe care le-a trăit Thailanda în anii ’60 şi ’70, cînd armata a luptat intens în zona respectivă împotriva simpatizanţilor comunişti. Călătoria istorico-artistică a autorului thailandez se va întregi prin intermediul altor trei creaţii. Un scurtmetraj, Phantoms of Nabua, şi o instalaţie video care conţine şapte părţi, fiecare parte fiind exemplul unui mod cinematografic de a construi, de a relata o poveste. Urmate, în anul 2010, de Uncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives, o meditaţie asupra timpului, schimbării şi morţii. … Citeste
Astra Film Fest 2011
Am ajuns în Sibiu la orele amiezii, marţi, 25 octombrie, cînd Regele Mihai sfîrşise deja discursul în Parlament. …
Loverboy
Către finalul filmului Veli şi Luca îşi pun rezistenţa la încercare. Ea alege să se prostitueze pentru a-l …
Principii de viaţă
Emilian Velicanu, interpretat de Vlad Ivanov, e un bărbat sigur pe sine, care ştie ce e viaţa şi …
Le Quattro Volte
Cea mai celebră persoană care a locuit în actuala regiune Calabria din sudul Italiei e înţeleptul grec Pitagora. …
Another Year
Una dintre cele mai importante picturi ale epocii realiste e cea în care Gustave Courbet (în deceniul şase …
Transformers: Dark of the Moon
Cel mai proaspăt episod din seria Transformers trebuie văzut. Nu pentru că ar fi un film bun, ci …
Incendies
Pe Denis Villeneuve l-am descoperit la TIFF în 2009, cînd a fost prezent în competiţia Shadows cu un …